Interviuri cu foști colegi de generație

Marcel Petrișor

Scriitor, fost deținut politic, 14 ani de închisoare în temnițele și lagărele comuniste:

„Nicăieri în lume, comunismul nu a întâmpinat o rezistenţă mai puternică. Gândiţi-vă doar că România a fost singura ţară care a avut rezistenţă anticomunistă în munţi, deşi se afla sub ocupaţia armatei sovietice. Asta spune foarte multe”.

Smuls peste noapte din Clujul visurilor juvenile la 13 aprilie 1952, chiar de ziua lui de naștere, Marcel Petrişor este târât prin mai multe închisori şi centre de detenţie. În 1956 este arestat, din nou, sub acuzaţia de a fi participat la un „complot studenţesc”, pe fondul tulburărilor din Ungaria. Încadrat într-un lot de potenţiali condamnaţi la moarte, a stat sub teroarea sentinţei mereu amânate până în august 1957. Închis spre exterminare în Casimca Jilavei sau „Corabia morţii” alături de Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Constantin Oprişan, bolnav de TBC şi Iosif V. Iosif, se îmbolnăvește grav, dar scapă cu viață în mod miraculos, iar în 1964 va fi eliberat, după un nou periplu al groazei.

Vasile-Jacques Iamandi

Fost deținut politic, nouă ani în pușcăriile comuniste, luptător în Legiunea străină, supranumit “Nemuritorul”

„Numai o viaţă demnă, liberă, «pe baricada» credinţei tale merită trăită. Şi, tot ea te scapă de moarte, de moarte sufletească”. Născut în 1928, la Iași, într-o familie cu rădăcini imperiale bizantine, a rămas de timpuriu orfan de tată, fost avocat al Poliţiei şi al Siguranţei Statului pâna la 23 august 1944, când, o dată cu venirea comuniștilor la putere, acesta s-a sinucis din cauza hărţuielilor şi presiunii exercitate de sovietici pentru a-și trăda colegii. Se înscrie în Marina Militară, cu gândul de a fugi din ţară. Ajuns în Franța, se înrolează în Legiunea Străină şi este trimis după o instrucţie sumară în Indochina.

Luptă contra gherilelor comuniste locale, cerându-se mereu, în linia întâi. A căzut prizonier şi a pornit, împreună cu 800 de oameni, într-un marş forţat, pe jos, spre Moscova. După aproape un an, au ajuns 14 din 800 în lagărele ruseşti. În comparaţie cu cele româneşti, Iamandi spune că erau mai „umane”. Românii au fost trimişi apoi în ţară. Iamandi a fugit de sub escortă şi a „haiducit” doi ani în capitală, perioadă în care a fost ascuns şi în casa poetului Tudor Arghezi, de către fiica lui. În 1955, un cunoscut care îl provocase să-l ucidă pe Gheorghiu Dej, președintele României sovietizate, l-a trădat. A urmat arestarea şi nouă ani de tortură în închisorile comuniste.

Galina Răduleanu

Medic psihiatru, fostă deținută politic, 5 ani în pușcăriile comuniste

„Nicio clipă nu regret că m-am împotrivit sistemului”.

Se naşte pe 9 martie 1933 la Bălţi, în Basarabia, în familia preotului Boris Răduleanu. În urma ocupării Basarabiei de către URSS, familia sa este nevoită să se mute în ţară. Aici Galina Răduleanu îşi continuă studiile, însă instaurarea comunismului în România face ca parcursul acesteia în şcoală să fie unul anevoios. Pârâtă de o colegă de clasă din liceu, Galina este trasă la răspundere pentru deţinerea unui jurnal în care îşi nota păreri considerate „duşmănoase” la adresa regimului. Este eliminată definitiv din liceu la 17 ani.

Reuşeşte însă să reia şi să finalizeze studiile liceale în Lugoj şi apoi absolvă cursurile Facultăţii de Medicina din Cluj. Este arestată pe 23 septembrie 1969 din Poiana Mărului, unde profesa ca medic şi dusă la Braşov, apoi la Uranus. Avea 24 de ani. Tatăl său, Boris Răduleanu, era deja arestat din martie 1960. în urma procesului a fost condamnată la 7 ani de închisoare. în acelaşi process sunt condamnaţi şi tatăl, fratele şi verişoara Galinei. Trece prin închisorile Jilava, Oradea, Arad. Este eliberată în 1964, după care a profesat ca medic psihiatru în Bucureşti.

Zoe Rădulescu

Fata lui Gogu Puiu, liderul rezistenței armate anticomuniste din Dobrogea

Născută în închisoare, crescută de rude, Zoe a învăţat să tacă pentru a putea supravieţui. Mama sa, Olimpia, a fost arestată pentru că nu l-a denunţat pe iubitul ei, Gogu Puiu, căruia urma să-i dăruiască un copil. Liderul anticomuniştilor din Dobrogea a fost ucis la Cobadin, judeţul Constanţa, la data de 18 iulie 1949, după o luptă scurtă şi dură, în timpul căreia Gogu Puiu a tras ultimul cartuş pe care îl avea. Zoe a suferit toată viaţa pentru vina de a avea un tată fugărit şi omorât de autorităţi.

Valerian Grecu

Monah, fost deținut politic, 24 de ani petrecuți în temnițele și lagărele comuniste

„Noi oamenii totdeauna umblăm după minuni, dar cea mai mare minune este atunci când ne schimbăm viaţa şi suntem alţii. Dumnezeu vrea minuni de la noi, nu să îi cerem Lui să facă miracole.” Părintele Valerian este, asemenea Părintelui Justin Pârvu, umartor și mărturisitor luminos al unui fragment din istoria însângerată a României, când „pușcăriile s-au transformat în catedrale”. El a petrecut 24 de ani în închisorile de la Gherla, Jilava, Aiud, Galați, Tecuci, Bârlad, Poarta Albă, Râmnicu Sărat, coloniile din Balta Mare, Periprava, Dumbrăveni. Astfel l-a cunoscut pe Părintele Justin Pârvu, dar și alte personalități ale ortodoxiei românești precum Părintele Arsenie Boca, Ioan Iovan, Ilie Lăcătușu, Dimitri Bejan și alții. A trăit, alături de Părintele Justin Pârvu și Părintele Ilie Lăcătușu,minunea din lagărul de la Periprava:

George Cușa

Scriitor, fost deținut politic, 11 ani pușcărie politică

Visul lui George Cuşa a fost să fie profesor. Dar regimul comunist i l-a spulberat. Avea 22 de ani şi era student la Filosofie când a fost arestat. A fost întemniţat la Jilava, a supravieţuit Fenomenului Piteşti, a fost închis la Gherla, iar mai apoi la Aiud. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare politică şi a stat după gratii 11 ani şi 3 luni. Susține că ceea ce l-a ţinut în viaţă şi i-a dat putere, în anii grei de închisoare politică, a fost credinţa. Când a intrat în temniţele comuniste, era bolnav de plămâni şi suspect de leucemie. A supravieţuit bolii şi tuturor încercărilor fizice şi psihice, indiferent cât de crunte au fost.

Radu Ciuceanu

Istoric român, membru de onoare al Academiei Române, luptător în rezistența armată anticomunistă

Nu mai existau zile, ci doar ore şi minute, în care oamenii erau torturaţi.”

La doar 19 ani, în 1947, Radu Ciuceanu a pus bazele unui grup de rezistenţă armată anticomunistă pe care l-a afiliat Mişcării Naţionale de Rezistenţă a generalului Iancu Carlaonţ. În acelaşi an, el absolvise Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi se înscrisese la Facultatea de Medicină. A fost arestat pe 22 septembrie 1948 şi condamnat la 15 ani de temniţă grea pentru activitatea sa în cadrul organizaţiei de rezistenţă, fiind închis, pe parcursul anilor, la penitenciarele Craiova, Piteşti, Jilava, Târgşor, Gherla, Dej şi Văcăreşti. În decembrie 1950 a fost trimis la Gherla, iar acolo, îmbolnăvindu-se grav, a fost mutat la o cameră de muribunzi, căreia însă i-a supravieţuit.

Marin Răducă

Fost deținut politic, 19 ani de închisoare

Marin Răducă s-a născut la 10 octombrie 1922 și a pătimit 19 ani de închisoare în urma a două condamnări. Prima condamnare a primit-o la 20 de ani. Ajuns la Aiud, a făcut mai întâi trei ani de izolare completă. După eliberare, în 1954, s-a mutat în comuna Poienari din Prahova, la părinții săi, unde s-a căsătorit.

Pe când soția sa era însărcinată în luna a șasea, la trei ani după ieșirea din închisoare, a fost din nou arestat și a mai făcut aproape opt ani de temniță, până la decretul din 1964. Soția l-a așteaptat, deși i se trimisese geamantanul cu haine al soțului, pentru a-l crede mort. Când a ajuns acasă, Marin Răducă și-a văzut pentru prima oară fiica, la locul de joacă. Aceasta avea deja 7 ani.